![\"\"](\"https:\/\/harti.wansait.com\/wp-content\/uploads\/2011\/05\/poh-harta-digitala.webp\")
<\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"H\u00e2r\u0219ova este o localitate cu vechime de \u0219apte milenii. \u00cen partea de sud-est a localit\u0103\u021bii, pe malul Dun\u0103rii, se g\u0103se\u0219te o a\u0219ezare neo-eneolitic\u0103 dezvoltat\u0103 sub forma unei ridic\u0103turi de cca. 12 m ca urmare a distrugerii \u0219i refacerilor succesive a locuin\u021belor din lut. Cercet\u0103rile de aici au identificat o comunitate uman\u0103 care s-a ocupat cu v\u00e2n\u0103toarea, pescuitul, cultivarea p\u0103m\u00e2ntului \u0219i cre\u0219terea animalelor. Au fost identificate, prin cercet\u0103ri, schimburi comerciale cu comunit\u0103\u021bi de pe spa\u021bii mult mai \u00eendep\u0103rtate. Epocile urm\u0103toare sunt bine ilustrate. Pe vatra localit\u0103\u021bii se g\u0103sesc mai multe a\u0219ez\u0103ri de epoca bronzului \u0219i fierului. \u00cen antichitate, comunit\u0103\u021bile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au aflat \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ora\u0219ele de pe litoralul vestic al M\u0103rii Negre (Histria \u0219i Tomis, cu deosebire). Epoca roman\u0103 a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului I p. Chr. s-a cl\u0103dit fortifica\u021bia cunoscut\u0103 \u00een izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de origine tracic\u0103 legat de aspectul st\u00e2ncos al zonei, de la care deriv\u0103 \u0219i numele de ast\u0103zi, slavizat, al localit\u0103\u021bii). Punctul de vedere potrivit c\u0103ruia numele actual se trage de la cuvintele h\u00eers\u00eez-ova, ceea ce \u00eenseamna vadul ho\u021bilor, este cu totul eronat \u0219i nerealist din punct de vedere topografic. \u00cen documentele cadiilor din perioada stap\u00e2nirii otomane, cetatea este trecut\u0103 cu numele Harisova, iar pe h\u0103r\u021bile germane din secolele XVII-XVIII o g\u0103sim cu numele de Chirschowa, Hirsowe, Kersova, iar \u00een secolul al XIX-lea, Hirsowa. \u00cen secolul al XVII-lea celebrul c\u0103l\u0103tor Evlia Celebi, care a vizitat localitatea, preciza c\u0103 numele vine din expresia odovan h\u00eers geliyor care se traduce prin vine ursul (h\u00e2rs) din \u0219es (c\u00e2mpie). Vorbele acestea au fost rostite de sultan la cucerirea fortifica\u021biei. Ap\u0103r\u0103torii cet\u0103\u021bii au folosit piei de urs pentru a-i speria pe turci. Atunci sultanul a strigat; Odovan h\u00eers geliyor! , pecetluind astfel numele acesteia. Cetatea este distrus\u0103 \u00een epoca marilor invazii \u0219i ref\u0103cut\u0103 tot de at\u00e2tea ori.<\/p>\n\n\n\n
La 1651 Evlia Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, b\u0103i, bazar \u0219i era ap\u0103rat de un zid de 3000 de pa\u0219i. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizat\u0103 \u00eentr-un desen dup\u0103 care se fac celebrele litografii, de c\u0103tre A. von Saar, la 1826. \u00cen secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii ardeleni care construiesc ora\u0219ul modern. Centrul acestuia se afla pe malul Dun\u0103rii. \u00cen jurul portului se construiesc pravalii, depozite, b\u0103nci, iar pe dealul dinspre vest, o scoal\u0103 monumental\u0103 \u0219i o biseric\u0103 pe m\u0103sur\u0103. \u0218coala a ad\u0103postit \u0219i un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei. \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial ora\u0219ul a fost ars \u00een \u00eentregime. Distrugeri mari s-au f\u0103cut \u0219i \u00een al doilea r\u0103zboi mondial. Epoca regimului comunist a marcat \u00eenceputul dec\u0103derii ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n<\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"